Arhivă pentru Mai 2012

Impresii despre Eurovision 2012…

Anul acesta, ediția celebrului concurs Eurovision, ca și spectacol, a fost una mediocră și asta datorită melodiilor destul de slabe… Puncte multe au primit artiștii care au inovat, au adus umpic de ceva nou în spectacol, suprimând oarecum monotonia interpretării standard și mă refer aici la Albania cu melodia Suus interpretată de Rona Nishliu care mi-a plăcut foarte mult și care a ieșit pe locul 5 cu 146 puncte; apoi bătrânele Buranovskiye Babushki din Rusia cu melodia Party For Everybody ce s-a clasat pe locul al doilea cu 259 puncte, deși, bătrânele interprete nu cred că înțelegeau pe deplin importanța acestui concurs muzical, datorită vârstei lor înaintate; mi-a mai plăcut și de Željko Joksimović din Serbia cu melodia Nije Ljubav Stvar, care s-a clasat pe locul trei cu 214 puncte obținute.

În schimb am fost dezamăgit de prestația live pe care a avut-o Anggun, artista din Franța cu melodia Echo (You And I) ce s-a clasat doar pe locul 22 cu doar 21 puncte obținute și asta în ciuda faptului că melodia de prezentare mi-a plăcut enorm de mult (mai puțin clipul video) și de la care aveam așteptări mari, însă… dezamăgire totală, astfel că după părerea mea și-a cam meritat locul. Despre Anggun, trebuie să mai precizez faptul că este o artistă destul de recunoscută la nivel internațional, în special în zona Asiei, mai ales pentru melodia Snow Of The Sahara și a avut multe colaborări, în special cu Schiller.

O altă dezamăgire, de la bun început am avut-o în privința celor de la Mandinga cu melodia lor Zaleilah, care s-a clasat în mijlocul clasamentului, pe locul 12 cu 71 puncte, iar cât despre Pasha Parfeny, vecinii noștri din Moldova cu a lor melodie Lăutar, s-au clasat înaintea noastră pe locul 11 cu 81 puncte. Țin însă să spun că mi-a făcut o deosebită plăcere să o văd pe Paula Seling prezintând punctele din partea țării noastre în cadrul procesului de prezentare a punctajelor obținute de artiști.

Marele câștigător de anul acesta este Loreen din Suedia cu melodia Euphoria, care s-a clasat pe primul loc, obținând cel mai mare punctaj, adică 372 puncte. Felicitări lor. Cât despre melodie în sine, pe mine nu m-a prea impresionat chiar deloc, dar… fiecare cu preferințele sale. 🙂

Așa cum am mai zis, melodiile de anul acesta nu au prea prins la audiență așa cum ar fi trebuit, din cauza mediocrității, însă, sper că lucrurile vor sta altfel anul viitor, când Eurovision-ul din 2013 se va ține în Suedia.

Anunțuri

Vechiul HDD versus noul SSD…

În articolul anterior precizam că urmează să îmi achiziționez un SSD pentru a scăpa de așteptarea lungă până când se încarcă Ferestre 7 cu toate acareturile lui, așa că, la câteva zile după ce am primit niște bani, am purces la căutat de SSD-uri, online cât și la magazine de profil din Brașov. Până la urmă, am găsit un Corsair de 120 GB din seria Force Series 3 la un magazin din Brașov, pe care l-am și luat pe loc, deși puteam să dau comanda online și să aștept câteva zile până să îl primesc, însă două motive mari și late m-au făcut să mai dau câțiva lei în plus și să îl iau dintr-un magazin local: unu la mână, nu mai aveam răbdare să aștept câteva zile și doi la mână, dacă pățește ceva, să te ții circ cu garanția din altă localitate, care e destul de complicată, mai alaes la HDD și SSD-uri, unde mai pui și perioada de așteptare, așa că, în cazul ăsta, cel mai bine e să vă cumpărați asemena dispozitive din localitatea/zona voastră, chiar dacă sunt mai scumpe umpic față de magazinele online.

Bun, l-am luat, am ajuns acasă, l-am montat pe SATA3 (modelul de la Corsair vine cu tot cu adaptor de 3.5) și m-am apucat de instalat din nou tot sistemul Ferestre 7 cu tot cu drivere, programe, etc… Dacă pe un HDD obișnuit toată povestea asta îmi ocupa în jur de 3, 4 ore din timp, acum în doar o oră și jumătate terminasem cu totul. Sistemul bootează în mai puțin de 50 de secunde de la pornirea lui, iar dacă nu pun la socoteală POST, timpul de încărcare, conform BootRacer este de 36 de secunde, față de ahhem, aproape 2 minute și jumătate până când sistemul se încarcă complet pe un HDD cu toate programele din taskbar.

Până acum, SSD-ul merge fără nici un fel de probleme, este impecabil din toate punctele de vedere, inclusiv la testele făcute cu HD Tune, rezultatele fiind apropiate de specificațiile producătorului, iar indexul de performanță al lui Ferestre 7, i-a dat nota maximă de 7.9 față de 5.9 cât avea HDD-ul vechi, astfel că toate testele și review-urile despre SSD-uri, la care eram destul de sceptic cu privire la viteza lor, înainte de a avea și eu unul, m-au făcut să îmi revizuiesc părerea.

La rularea de jocuri, până acum, cel mai pretențios dintre toate jocurile s-a dovedit a fi simulatorul de trenuri Railworks 3 – Train Simulator 2012, fiind singurul joc pe care l-am pus să ruleze de pe SSD, astfel că timpul de încărcare a unei rute a scăzut de la peste 30 și ceva de secunde până la 10 secunde. Însă chiar și așa, datorită proastei optimizări a jocului, tot se sacadează din când în când, mai ales când trenul se află în viteză, înregistrând scăderi scurte a cadrelor pe secundă (fps).

Dacă aveți resurse financiare și vă permiteți, treceți-vă sistemul pe un SSD, pentru că se merită din plin.

Upgrade 2012…

Na că 2012 a venit, suntem în aprilie deja, așa că am decis că e momentul să îmi schimb ceva componente prin calculator luna asta, nu de alta, dar măcar până la „apocalipsa” din decembrie să apuc și eu niște jocuri la rezoluție maximă…

Bun, deci acum două săptămâni am purces la căutat oferte pe net pentru componente de calculator, asta după ce m-am asigurat și de un mic împrumut financiar și, fiind genul de om obișnuit să fac treaba cu mâna mea personală și nu să cumpăr toată unitatea de-a gata cu tot felul de chinezării băgate prin ea, am găsit în sfârșit la mediadot niște prețuri rezonabile așa că am decis să iau de la ei.

Dacă înainte aveam un sistem cam vechi, acuma am decis să îmi achiziționez, ținând cont și de buget, un sistem care să fie în pas cu vremurile actuale. Bineînțeles că de data asta, componentele având altă configurație, a trebuit să îmi schimb și placa de bază. Inițial am vrut de la ASUS un SABERTOOTH Z77, însă cum furnizorul lor nu a avut-o la momentul respectiv pe stoc, m-am mulțumit și cu SABERTOOTH P67, deși la P67 nu există PCI-Express 3.0 ca la Z77, dar asta contează mai puțin pentru mine. Am mai luat și o imprimantă laser monocolor de la SAMSUNG ML-1675, fiind sătul de porcăriile multifuncționale 3 în 1 cu jet de cerneală care se termină repede. Și am mai luat și niște măruntaie, printre care și un set de neoane de la AKASA de pus în carcasa de la CM HAF 932 pentru efect/aspect și care mi s-au ars într-o oră de la montare, încât m-am lecuit de neoane.

Așa că în prima săptămână după paște, am dat comanda, care mi-a și sosit destul de repede, în două zile, astfel că în trei zile sistemul era deja montat și funcțional. Demontarea sistemului vechi și montarea noului sistem a durat destul de repede, umpic mai greu a fost cu montarea coolerului pe procesor (un CM Hyper 212 EVO), iar apoi am pornit sistemul. Inițial îmi era groază că Ferestre 7 nu o să se împace cu noile componente și că va trebui să îl reinstalez, însă spre bucuria mea că am scăpat de-o muncă în plus, Ferestre 7 s-a împăcat din prima cu noile componente, așa că reinstalarea sistemului de operare oricum a trebuit să o refac din alte motive. Jocurile merg la rezoluția maximă a monitorului, adică 1280×1024 fără probleme (ce-i drept monitorul e un lcd SAMSUNG de 19″ mai vechi 4:3, însă sper ca mai încolo să îmi iau unul wide mai mare). Spre exemplu, dacă la vechea placă video GTS 250, jocuri precum Mafia II, GTA IV, Railworks 3, Total War Shogun 2 aveau ceva probleme din cauza limitării acceleratorului grafic, acum, aceleași jocuri le pot rula cu setările grafice la maxim. În 3DMark 06 am obținut un scor de 22991 puncte cu setările la maxim AA Sample 8, Anisotropic x16, 1280×1024. În 3DMark Vantage, cu profil setat pe Performance am obținut P25793 iar în 3DMark 11 cu același profil am obținut P8270. După ce voi lua și un monitor Full HD, voi putea reface testele cu profil Extreme. În fine, sunt mulțumit de alegerea făcută. În următorul articol, adică cam în vre-o două sau trei săptămâni voi trata diferența între un hdd clasic și un SSD, asta după ce îl voi cumpăra.