Posts Tagged ‘ calitate ’

Un număr în patru ani…

Vechiul meu telefon N***a E51 a cam început să se apropie de sfârșit, bateria în el umflându-se dând astfel semne că e pe ducă. Cumpărat în 2008, telefonul a fost primul telefon care mi-a plăcut atât ca design dar mai ales ca funcționalități incluse cu unele excepții. Așa că, la început de an, am decis că e timpul pentru o schimbare și am purces la achiziționarea unui nou terminal de la N***a – E52, deși, puteam foarte ușor să-i schimb doar bateria la vechiul telefon.

E52 încape în orice buzunar, inițial am crezut ca va fi ditamai telefonul din cauza ecranului de 2.4 inch, însă față de vechiul E51, e cu umpic doar mai lat, în schimb e foarte bine lucrat/realizat și îmbinarea dintre plastic și metal (de fapt un plastic metalizat mai mult), la versiunea Metal Aluminium conferindu-i acestuia un aspect business de invidiat… Față de E51, care e mai impunător și ceva mai greoi, E52 pare mult mai ușor și mai fragil la o primă vedere, fapt care m-a pus umpic pe gânduri la început, însă cu timpul ajungi să îți dai seama că nu e chiar așa. Ce îmi place însă este acea senzație de rece pe care o simți când iei telefonul în mână indiferent de situație, lucru pe care nu îl simți deloc la un terminal realizat doar din plastic. Cât de fragil o fi nu știu deocamdată și nici nu intenționez să fac experimente pe banii mei.
Telefonul pe care l-am primit eu, era ediția Navi, ce vine cu card, nu de 1 GB, ci de 2 GB, încărcător la priză și un cablu scurt USB. Se pare că modelul acesta nu include și acel adaptor pentru încărcătoarele mai vechi, dar include un suport pentru mașini, pe care nu îl folosesc, neavând treabă cu mașinile… GPS-ul mi l-a văzut după 10 secunde chiar din casă, găsindu-mi poziția fără probleme și datorită A-GPS (GPS asistat prin conexiune la internet) activat, că altfel, durează ceva până te găsește doar cu GPS-ul standard. Garmin de asemenea se comportă exemplar pe acest device, calcularea rutelor fiind realizată rapid datorită procesorului integrat de 600 MHz. (Doamne, când mă gândesc la primul meu 386 cu un procesor de doar 25 MHz…).

Se pare că, după IMEI (aici puteți verifica data producerii mobilului vostru și calitatea acestuia), a fost produs în al doilea trimestru al anului trecut (2011), deși la început eram cam stresat la câte review-uri negative auzisem despre E52, mai ales la lansarea acestui terminal în 2009 când au existat probleme serioase la primul lot de telefoane mobile… Deși la început nu am crezut să fie atât de slim, am rămas uimit la cât de subțire este și câtă tehnologie are încorporat, iar aici producătorii au tot respectul meu.
La baterie, ohoo, unul din motivele principale care m-au făcut să îl achizționez. Conține o baterie Li-Polymer de 1500 mAh și pot spune că după o utilizare normală (vorbit, media, cameră foto/video, acces la internet prin abonament dar și de la rețeaua Wi-Fi), chiar sunt mulțumit.

Pentru pasionații de media, cred că v-or dori să își îndrepte atenția spre alt telefon, deoarece camera foto, la calitatea imaginii lasă mult de dorit chiar și cu acel Flash de tip LED, iar camera video este destul de slabă din cauza limitării acesteia la doar 15 fps (cadre pe secundă), lucrul acesta însă pe mine chiar nu mă doare așa mult, că doar intențiile mele sunt altele cu acest telefon și nu pentru a face poze sau a filma non-stop. Pentru asta am aparat foto cu care pot face așa ceva. O cameră foto/video la telefonul mobil e mai mult pentru lucruri mai interesante precum fotografierea unui orar al unei instituții, afișe, sau alte asemena lucruri.

 La calitatea sunetului, se pare că este acceptabil, la fel ca și E51, deși aici s-ar fi putut adăuga o putere mai mare a sunetului, însă repet, este acceptabil, iar conversația cu interlocutorul se desfășoară în condiții optime chiar și în zone ceva mai zgomotoase. La redare media/muzică, aici nota 10 pentru adăugarea unei intrări jack standard de 3.5mm, astfel că se pot conecta orice fel de căști la acest telefon pentru ascultat muzică. Cu setul de căști inclus, calitatea melodiilor nu e cine știe, dar cu niște căști profesionale gen Sennheiser, lucrurile se schimba într-u totul.

Per total sunt mulțumit de acest telefon excelent, pe care îl recomand celor care urăsc noile touch-screenuri ca și mine și vor astfel ceva mai „old school”. Totuși, cam mult patru ani pentru a avansa doar cu un număr, însă după părerea mea, seria de telefoane din clasa Ex mi se par cele mai inteligente terminale la ora actuală de pe piață… Așa că spre final, iată concluziile…

🙂 PRO:
– Card 2 GB inclus (ediția Navi) sau 1 GB versiunea standard
– Acumulator de lungă durată (1500 mAh)
– Suport GPS avansat
– Cameră video secundară pentru apeluri video
– Intrare jack 3.5 mm
– Design elegant și plăcut.

😦 CONTRA:
– Filmează doar la 15 fps, puteau fi 30 fps
– Sunet/Volum audio cam încet/slab în anumite situații.

Reclame

Futere de resurse…

Hai să vorbesc despre risipa resurselor noastre naturale, ale tuturor de pe această minunată planetă, aflată în prag de colaps global, datorită modului în care oamenii abuzează în mod direct sau indirect de resursele limitate ale acestei planete, prin producerea de lucruri complet nefolositoare ori cu un grad de uzură foarte ridicat. Telefoane, componente de calculator, mașini, gadgeturi și câte și mai câte lucruri de care cu toții ne bucurăm prin folosirea lor pentru o anumită perioadă de timp determinată, ca mai apoi să ne dispensăm cu ușurință de respectivele lucruri în schimbul altor lucruri de același fel dar mai noi.

De câte ori se lansează un produs, acesta cuprinde o serie de funcționalități și i se pune un anumit preț, iar din acel moment respectivul produs are o anumită valoare economică, reflectând costul de producție. De cele mai multe ori, respectiva valoare a respectivului produs este mult prea mare, având un cost de producție destul de ridicat în raport cu veniturile viitorilor consumatori/utilizatori și astfel se trece la producerea unor produse de același fel/marcă dar cu o calitate redusă și un minus de funcționalități, produs ce are un cost de producție și o valoare economică mult mai scăzută decât precedentul produs, putând fi distribuit astfel la un preț mult mai mic. să exemplific: anul acesta se produce un telefon mobil de tip smartphone ce conține toată gama tehnologică de ultimă oră precum bluetooth, wireless, cameră foto performantă, etc… – ei, pentru producerea acestui smartphone este necesar un cost de producție specific, urmând ca mai apoi să fie distribuit către viitorii utilizatori prin lansarea și punerea acestuia în vânzare la un anumit preț. După o vreme se produce și se lansează aceeași marcă de telefon mobil, având însă lipsă anumite funcționalități, fiind astfel o alternativă mai ieftină, evident, cu un cost de producție mai scăzut decât precedentul. Asemenea tactici manageriale reprezintă o considerabilă risipă de resurse pentru producerea aceluiași obiect mult mai ineficient și mai slab calitativ. La fel se întâmplă spre exemplu și cu plăcile video pentru calculator sau cu orice alt produs – se produc, apoi se lansează o placă video performantă, fiind capabilă să facă față la cele mai noi jocuri de pe piața de gaming, după care se produce și se lansează o alternativă din aceeași serie dar mult mai slabă ca performanță, lovindu-ne din nou de aceeași risipă inutilă a resurselor ce pot fi utilizate în alte scopuri… dar… sistemul olirgahic în care trăim este de-o așa natură constituit, încât îți vine să privești neputincios la o risipă inutilă de proporții inimaginabile.

În producția oricărui gadget sau aparat multimedia se folosesc diverse materii în funcție de destinația finală a viitorului produs, materii care la rândul lor provin, printr-un ciclu, direct din natură, natură care la ora actuală se află într-un stadiu înalt de poluare, datorită emisiilor de carbon provenite la rândul lor din diferite surse. La fel se întâmplă și în cazul fabricării de mobilă, a caselor din lemn sau a hârtiei care de asemenea, se recurge la despădurirea a hectare întregi de pădure, din diverse părți ale planetei doar pentru a ne răsfăța propriul nostru egoism.

Oare cât va mai rezista planeta noastră la atâta poluare? Efectele devastatoare la nivel planetar deja încep să se vadă în diferite colțuri din întreaga lume – tornade devastatoare, cutremure, încălzire globală, efecte de seră… toate aceste nenorociri reprezentând un semnal de alarmă la adresa umanității și la felul nesăbuit de a-și organiza resursele limitate al propriului nostru sistem planetar.

Ce e de făcut? Producerea de lucruri care să înglobeze tehnologii avansate de producție care să reflecte în mod concret propriile noastre nevoi, prin realizarea de produse stabile și durabile în timp, prin eliminarea așa numitului procedeu al obsolenței planificate. Pentru că avem doar o singură planetă și o singură viață de trăit, aceste noțiuni fiind cu mult mai importante decât propriul orgoliu cu privire la profitul personal prin susținerea unui sistem economic infect. Toate aceste măsuri pot fi realizate printr-un management inteligent al resurselor naturale în beneficiul tuturor locuitorilor al acestui sistem planetar și nu doar pentru un grup restrâns așa cum se întâmplă la momentul actual. Din păcate acest mod de existență ne definește ca și societate și putem să sperăm că într-o bună zi lumea în care trăim se va schimba în mod pozitiv, pentru că altfel, specia noastră se va autodistruge.

*Vă invit să urmăriți câteva filme care vă vor expemplifica mult mai bine și mai în detaliu ceea ce am vrut să spun prin acest articol al meu… (*Filmele au subtitrare în Limba Română!):

– http://www.lukasig.com/movingforward_ro.html

– http://www.lukasig.com/storyofstuff_ro.html

Reclame