Posts Tagged ‘ lume ’

Soluții radicale…

Un copil a murit. Un copil ce avea toată viața înainte a fost sfâșiat de o haită de câini și a murit. A cui e vina oare? În primul rând al celor în grija căruia se aflau acei câini, pe de-o parte, cât și a părinților/bunicii acelui copil, pe de altă parte. Bun, din păcate, copilul a murit și nu se mai poate face nimic pentru a-l aduce înapoi în acest plan al existenței, însă, ce e de făcut oare pe viitor pentru ca asemenea tragedii să nu se mai întâmple? În ultimele zile, subiectul câinilor maidanezi a avut parte de o creștere în audiență mare datorită mediatizării intense, astfel că asistăm la o luptă între două tabere: iubitorii de animale (câini) și cei ce doresc eliminarea acestora prin orice mijloace, inclusiv eutanasierea. Este greu să iei asemenea decizii radicale, însă, să revenim cu picioarele pe pământ și să realizăm un lucru destul de dureros și important în același timp – trăim într-o lume dură!

În Brașov, acum două săptămâni parcă, câinii maidanezi din zona Răcădau, au fost otrăviți, cel mai probabil de cei ce au fost poate mușcați de câinii din zonă și/sau erau sătui de aceste animale care se dădeau la tine fără vre-un motiv anume, ori de foame – Nu de alta, însă nici autoritățile nu pot face prea mult dacă câinii se află pe domeniu privat, așa că singura soluție găsită de cei ce locuiesc în zona respectivă a fost una extremă – otrăvirea lor. Pe unul din blogurile Brașovene s-a iscat un schimb mai dur de replici între cititori, aducându-se acuzații de-o parte și de cealaltă a taberei. Încă îmi aduc aminte de când eram mic și eu la rândul meu am fost „capsat” în zona ochiului drept de câinele unui vecin, însă mai mult din vina mea, coboram scările și m-am apropiat de câine în timp ce acesta rodea un os, rezultatul fiind un drum până la spitalul de boli infecțioase pentru injecția anti-tetanos în burtă la acea vreme. Recunosc, că de atunci am o frică destul de mare în ceea ce privește interacțiunea cu câinii, mai ales cei necunoscuți.

Totuși, Brașovul, pot spune că o duce în mare parte acceptabil la numărul câinilor maidanezi, însă fără a-i mai pune la socoteală pe acei câini maidanezi aduși cu mașina din alte orașe/zone ale țării, mutând oarecum aceste animale dintr-un oraș într-altul și, astfel se mai întâmplă, chiar în drum spre mașina de servici, dimineața ori seara, să mai dau peste vre-un cățel sau mai mulți pe care încerc să-i ocolesc fără a-i deranja prea mult.

Însă problema cea mai serioasă o găsim în capitala României – țară membră a Uniunii Europene, care, din nepăsarea autorităților de-a lungul anilor, numărul câinilor maidanezi a crescut enorm de mult, astfel că s-a ajuns la această tragedie, ce putea fi evitată, dar, cum am mai zis umpic mai sus, asta e viața – dură! Soluția, ca și în orice altă țară civilizată, demnă de secolul XXI este: capturarea acestor câini fără stăpân cu ajutorul unor pistoale tranchilizante și nu cu lasoul așa cum se mai întâmplă la noi din păcate, transportarea lor în adăposturi special amenajate și ținerea lor pentru o perioadă de șapte zile, iar dacă nimeni nu-i adoptă atunci să fie eutanasiați, cât și sterilizarea acelor câini dați spre adopție. Știu că e radical, însă nici nu putem sub nici o formă să punem animalele mai presus de oameni și nici nu putem d.p.d.v. financiar să construim/realizăm adăposturi unde să ținem aceste animale până mor, pentru că nu ai cum – ar fi o insultă la adresa atâtor categorii de oameni defavorizați care o duc destul de greu în zilele noastre – spre exemplu pensionarii, care după zeci de ani de muncă, ajung să caute prin pubele de gunoi o bucată de pâine din cauza unei pensii de mizerie din țara asta, iar noi să ținem în viață și să hrănim un număr mare de câini fără stăpân care se mai și înmulțesc în mod necontrolat mi se pare inadmisibil așa ceva! Știu că nu e deloc o soluție ortodoxă, însă din păcate nu există altă cale. Să iei un câine de pe stradă, să îl sterilizezi și după aia să-i dai din nou drumul pe stradă, iarăși nu mi se pare o idee bună pentru că la un moment dat, respectivul câine tot va ataca și mușca oamenii pe stradă, cel mai probabil de foame, așa că… trăim într-o lume dură!

Discursul culorilor…

Cel mai recent clip realizat de un celebru editor video, despre care am mai scris aici.

  • Pentru cei ce sunt „open-mind”,
  • Pentru cei ce urăsc războiul și conflictele din lume,
  • Pentru cei ce știu că lumea nu e condusă de politicieni, ci de organizații oculte,
  • Pentru cei ce știu că mass-media și religia de azi sunt un instrument de control,
  • Pentru cei ce trăiesc și rezistă zi de zi într-un sistem malefic condus din spatele „cortinei”,
  • Pentru cei ce simt că dincolo de ființa noastră umană, există un plan divin pe care nu îl înțelegem într-u totul…
  • Pentru toți cei ce „respectă” viața | RESPECT!

 

Prea multă carne…

Buy Humans meat.

Nici nu ştiu cum să încep acest subiect, însă ca şi persoană, eu unul nu prea consum carne aproape mai deloc. De ce? Din trei motive: Primul motiv ar fi sacrificiul animalelor pentru ca noi să avem ce mânca, în al doilea rând, conţinutul de grăsime pe care orice tip de carne îl are şi în al treilea rând energia negativă, adică starea de frică pe care animalul respectiv a trăit-o în timpul sacrificării, energie negativă care rămâne în rămăşiţele respectivului animal sacrificat. Spre exemplu, eu când încerc să mănânc un anumit tip de carne în forme diferite – sarmale, mici, pate de carne, şuncă, parizer (deşi parizelul nu mai e demult timp ceea ce era odată), uneori mi se face greaţă de la respectiva carne şi îmi vine în minte modul în care a fost chinuit acel animal şi automat am o stare de repulsie faţă de acel aliment. Este o senzaţie pe care puţini oameni o au, însă dacă aş trece peste senzaţia respectivă şi aş încerca să mănânc carnea respectivă voit sau forţat de împrejurări, mai mult ca sigur mi se va face rău.

Noi la oraş cât de cât suntem ceva mai evoluaţi, însă când mă gândesc la acele tradiţii de la ţară cu sacrificatul porcului de Crăciun sau tăierea mieilor în apropierea Paştelui, stau şi mă gândesc la aceste obiceiuri ca parte a unor sărbători păgâne în care omorâm pentru satisfacţia noastră culinară fără să ne gândim o clipă la suferinţa acelor animale şi fără să încercăm să găsim metode alternative care să înlocuiască carnea, cu carne artificială, fără a mai fi nevoie de aceste sacrificii inutile. Mă îngrozeşte când ămi aduc aminte de copilăria pe care am trăit-o mai mult sau mai puţin la ţară şi când îi vedeam pe bunicii sau pe părinţi tăind omorând diferite animale din gospodărie, cât şi disperarea cu care bietele animale se chinuiau în ultimele momente din viaţa lor. Astfel de evenimente îşi lasă adânc amprenta negativă a acelor momente pe care unii le consideră normale. Să mai îmi amintesc şi de carnea animalului mort pe care majoritatea oamenilor preferă să o consume sub diverse forme delicatese: şorici, cârnaţi, caltaboşi, jumări, toate alături de grăsimea specifică… Numai mirosul acestor gustări mie îmi produc o greaţă de nedescris. Mă gândesc că poate o rasă de extratereştrii va sosii cândva în viitor şi ne vor vedea ca pe nişte animale, ajungând la rândul nostru hrană pentru respectiva specie extraterestră.

Şi eu consum la rândul meu carne, mai ales carne de pui sub formă de sandwich-uri sau/ori şuncă de porc, însă parcă de la o vreme nici aceasta nu mai este pe gustul meu, astfel că mai bine consum produse vegetale, de exemplu pateu vegetal, chiar dacă şi ăla conţine o grămadă de chimicale în el, însă la modul serios, mă simt mult mai bine decât dacă aş consuma carne. Nu ştiu de ce trăiesc într-o astfel de lume în care ne mâncăm între noi, că asta o fi parte a codului nostru genetic nu mă îndoiesc, dar cred că trăim totuşi într-o lume mult prea crudă în care noi ca şi fiinţe umane suntem supuşi unei umilinţe divine cu un scop anume. Totuşi, dacă în această stare materială, majoritatea oamenilor adoră să consume carne, atunci ca şi stare spirituală aceast consum implică o scădere vibraţională destul de importantă, mai ales pentru acei oameni obişnuiţi să sacrifice/omoare animale din diverse motive (sărbători, servici, etc…). Mai rău grav este că până şi în acele aşa zise scripturi, oamenii erau îndemnaţi să sacrifice animale ca jertfă pentru Dumnezeu/zei.

Am citit undeva cum că ar exista fiinţe umane destul de evoluate spiritual ce se pot hrăni cu energie solară, da, sunt şi asemenea oameni ce nu au nevoie de hrană materială şi ştiu că majoritatea celor ce citesc asta nu vor înţelege prea bine ce zic, deşi, va sosi o vreme, conform unei profeţii, când şi animalele vor evolua, devenind pe jumătate fiinţe umane, la rândul nostru, noi, oamenii urmând să evoluăm spre stări spirituale şi vibraţionale mult mai ridicate. În curând…

Mai aproape de viitor…

Zilele astea în timp ce bâjbâiam pe Facebook, iată că am dat peste invenția unui argentinian care a realizat un dispozitiv de generare a energiei electrice fără ajutorul vreunei surse exterioare (priză, baterie, energie solară, etc…) Cum funcționează dispozitivul uimitor nu prea știu, că nu prea le am cu fizica sau matematica, dar ce vă pot spune sigur e că acest dispozitiv ar putea schimba radical la modul pozitiv viitorul în domeniul energetic, astfel că nu am mai fi nevoiți să depindem de centrale atomice/nucleare care să producă energia.

Stau și mă gândesc că dacă mai apar oameni minunați ca acesta și cu un asemenea dar divin, ar putea schimba în bine viitorul omenirii, asta doar în teorie, pentru că în practică, dacă îmi aduc aminte de Tesla și invențiile sale care ar fi revoluționat lumea așa cum o știm acum, tare mi-e teamă că acest gen de oameni or să fie vânați mereu de „elite” și proiectele acestora vor fi furate și păstrate la secret ori distruse, cu scopul menținerii societății noastre actuale într-un întuneric intelectual, motiv pentru care respectivul inventator și-a cam luat ceva măsuri de protecție fără a da prea multe informații despre el ca persoană, informații ce l-ar putea da de gol.

Se pare ca inventatorul respectivului dispozitiv a realizat undeva prin iunie 2011 un blog personal cât și un clip video, pe care l-a pus pe YouTube și în care încearcă să ne explice (în spaniolă și engleză) principiul de funcționare al dispozitivului său care ar produce 50 W. Tot pe blogul său acesta mai anunță că va pune în curând la dispoziția publicului și un dispozitiv ceva mai mare care va produce 600 W de energie.

Iată o traducere a clipului postat mai jos:

„Motorul nu are nevoie să fie alimentat de nici-o baterie, rețea electrică sau energie solară. Folosește propria alimentare prin torsiune și în același timp poate genera curent electric suplimentar – ledurile care sunt conectate la motor sunt aprinse. Toate motoarele au câte un rotor și un stator. În acest caz este vorba de 3 rotoare și 3 statoare – unul din statoare, numit principal (cel cu chestiile albastre pe el), funcționează ca un oscilator magnetic, autoexcitat de o serie de captatori (ce comută polaritățile magnetice). Prototipul asigură 50 W (12V CC – 4 Amp)” (*Traducere realizată de klaire de pe Forumul lui Lovendal!)

http://torianproyect.blogspot.com/


2012, Anul final…

Iată-ne ajunși în sfârșit în celebrul și mult discutat-ul an 2012. S-a tot vorbit, s-au tot făcut predicții și s-a tot discutat cu privire la ceea ce se va întâmpla în anul acesta cu privire la o posibilă schimbare sau sfârșit al omenirii… Totuși, astăzi 01.01. – prima zi și prima lună din 2012, e bine să fim cât mai optimiști indiferent de ce va fi pe parcursul sau la sfârșitul anului 2012, mai exact, cred că ar fi bine să trăim fiecare clipă din acest an și să ne vedem cu bine în 2013.

Iar odată ajunși în 2013, să sperăm că 2012 va fi anul final pentru toate predicțiile și prevestirile care ne-au invadat atâta amar de timp, menținând umanitatea într-o stare de frică continuă, iar dacă va fi să fie ceva, atunci sper să fie anul evoluției spirituale și a conștiinței pentru întreaga umanitate, pentru că, de ce nu, e bine ca la început de an să fim cât mai optimiști și încrezători, indiferent de ce capcane ne mai pregătesc „elitele” din această lume. 😉

La Mulți Ani 2012!

Happy 2012 New Year...

Evoluția internetului…

Îmi aduc și acum aminte de anul 2001, când am avut pentru prima oară întâlnire cu internetul de la mine de acasă, dar și momentul de fericire știindu-mă conectat la lumea virtuală, lume după care eram atât de dornic. Țin minte și acum pachetul XNet pe care mi-l dăduse un bun prieten de-al meu, dar și nopțile albe petrecute lângă vechiul modem de 56 kbps (5.6 kbps reali) cât și sunetul său inconfundabil la fiecare conectare, dar și facturile uriașe de la telefon din acea perioadă. Eheee, și ce mai așteptam eu minute bune doar ca să iau de pe internet o melodie amărâtă în format mp3, jocuri, programe sau alte nebunii… Pe atunci, a lua un film de 700 MB de pe net, reprezenta o adevărată dovadă de răbdare feroce. Ce mai vremuri. Iar Internet Explorer-ul (la vremea aceea era la versiunea 5 spre 6) era regele, făcând legea în lumea virtuală, așa că Opera ori Netscape-ul (Firefox-ul de acum) erau doar niște pioneri la început de drum – asta cel puțin la noi, că dincolo Netscape-ul era destul de popular la vremea aceea.

Astăzi, la zece ani de la acele vremuri, lucrurile s-au cam schimbat radical în ceea ce privește accesul la internet și programele cu ajutorul cărora se poate accesa această vastă lume virtuală… Viteza la internet a depășit 100 MB/s (adică maxim 10 mbps) sau chiar mai mult, în funcție de provider și costuri, astfel că descărcatul unei melodii în aceste vremuri poate să dureze chiar și mai puțin de o secundă, un film la o calitate standard durează câteva minute și exemplele pot continua… Costul accesului la internet a scăzut simțitor datorită investițiilor realizate în structura rețelelor de fibră optică ce permit asemenea viteze și asta în special datorită concurenței de pe piața de telecomunicații de la noi, cât și a numărului din ce în ce mai mare al utilizatorilor de internet, ce a făcut posibilă înlăturarea monopolului deținut de Romtelecom, care ani la rând și-a bătut joc într-un mod barbar de proprii lor clienți, prin facturile umflate de la acea vreme, astfel încât celebra carte de telefoane Pagini Aurii spre exemplu, care arăta ca o biblie în anii ’90 la cât de groasă era, după anul 2008, aceeași carte de telefon poate fi asemănată ușor unei reviste simple, eh, lasă că cei de la Romtelecom își merită cu vârf și îndesat soarta de acum.

În acești zece ani, în schimb, bătrânul Internet Explorer a dovedit că nu prea mai poate face față competitorilor de tip open-source – așa că în zilele noastre, la capitolul browsere cel mai bine stau Firefox, Chrome și Opera. Dar să vedem umpic cam ce ne poate oferi fiecare browser în parte:

Internet Explorer – creat de cei de la Micro$oft, a fost primul browser integrat într-un sistem de operare în anul 1995, cunoscut ca și Windows 95 (varianta OSR2), urmând să cunoască o evoluție ascedentă în anii ’90 – 2000 datorită modului complex de randare a paginilor web la acea vreme, urmat apoi de un declin serios în rândul utilizatorilor datorită noilor competitori ca Mozilla, Opera, iar mai nou Chrome – Eu personal folosesc IE doar la nevoie.

Opera – totodată și favoritul meu ca și browser, datorită ușurinței cât și complexității sale… Practic este browserul perfect de internet, care a adus ceva nou și inedit cu fiecare versiune majoră, devenind un concurent serios pentru cei de la Mozilla în multe privințe. La început a fost dezvoltat ca un program contra-cost, urmând ca de la versiunea 8, acest browser să fie oferit gratuit. Opera vine integrat cu un modul BitTorrent, un modul pentru citirea mesajelor eMail, funcție de citire a articolelor în format RSS. Cei de la Opera au creat conceptul SpeedDial dar și eficientizarea browserului prin deschiderea paginilor web în același program pe bază de tab-uri, fără a mai fi nevoie de pornirea a numeroase procese ale aceluiași browser pentru fiecare pagină în parte. – Pentru mine Opera va rămâne browser-ul de bază în ceea ce privește activitățile mele zilnice din lumea virtuală.

Firefox – Creat de Fundația Mozilla – un grup de oameni ce au preluat conceptul de la Netscape, transformând-ul într-un browser utilizat la scară largă de internauții din toate colțurile lumii, devenind astfel un brand free/open-source ce a arătat că se poate să realizezi un program de calitate superioară și fără să ceri bani pe el… A fost unul din browserele ce aduceau ca și noutate utilizarea de extensii pentru browser, astfel că popularitatea acestui browser l-au dus pe locul unu într-un timp destul de scurt – Personal îl folosesc doar ocazional, iar problema deranjantă apare când instalezi prea multe addon-uri/extensii, încât pornirea acestui browser poate dura ceva.

Chrome – Lansat de doar câțiva ani de cei de la gigantul Google, a ajuns foarte repede să se ia la întrecere cu celebra vulpe șireată a celor de la Mozilla, ajungând astfel să atragă de partea sa o bună parte a internauților, datorită vitezei sale de execuție, consumul eficient al resurselor dintr-un sistem dar și viteza sa de afișare a paginilor web, net superioară față de competitori. A fost și browser-ul care a cunoscut cea mai rapidă evoluție de dezvoltare, astfel că o versiune majoră era lansată la termen de doar câteva luni, Chrome ajungând în prezent la versiunea 14… față de Firefox sau Opera cărora le-a luat ani buni ca să atingă niște versiuni apropiate, dar mult mai mature decât Chrome – 15 (Firefox), respectiv versiunea 11.50 (Opera) – Personal îl folosesc din când în când pentru anumite pagini web.

Totuși, am avut ceva perioade bune sau am fost ispitit în a migra dinspre Opera către Chrome sau Firefox, toate încercările mele având ca rezultat final eșecul. De fiecare dată, fiecare tentativă de a migra, se lovea de anumite probleme, precum lipsa unor funcții pe care Opera le deține cu mândrie, instabilitatea lui Chrome la primele sale versiuni și care îți crăpa atunci când îți era lumea mai dragă, încărcarea anevoioasă a lui Firefox după adăugarea câtorva addon-uri/extensii pentru a compensa acele funcții lipsă care se regăsesc din plin la Opera, ajungând în cele din urmă la singurul browser preferat de mine la ora actuală: „Opera”. Iar odată cu lansarea ultimei versiuni (11.50), cei de la Opera mi-au dovedit încă odată profesionalismul lor prin dezvoltarea unui browser de calitate net superioară celorlalte.

Mai amintesc de încă un browser bazat tot pe arhitectura Netscape/Firefox și anume Safari, celebrul browser al sistemelor de operare Mac OS al celor de la „măr mușcat”, care nu a reușit să se impună cu adevărat pe linia utilizatorilor de PC-uri, datorită acelorași funcții pe care le regăsim deja la celelalte browsere, fără a aduce ceva nou, încât… nu merită prea multă vorbă.

Teoria existenței paralele…

De multe ori în anumite momente ale vieții, îmi pun deseori întrebări despre existența vieții și a mea pe această planetă, cât și rolul sau misiunea mea aici, în acest vast univers imens, făcându-mă să îmi dau seama de faptul că nu reprezint decât o mică componentă într-o mașinărie uriașă ce crează și transformă viața continuu.

Și, inspirându-mă și dintr-un articol de pe un alt blog, am decis să încerc în a vorbi puțin despre acest subiect pe cât de intrigant, pe atât de interesant ca și teorie… Astfel, ce ar fi dacă noi, ca și ființe umane ori spirite, am exista nu doar în acest univers ci în mai multe universuri paralele, toate în același timp sau moment, astfel că doar acțiunile și deciziile noastre cu privire la propria noastră viață și a celor din jurul nostru ar fi diferite ca și fapte/acțiuni? Astfel, ar fi valabilă și teoria timpului alternativ, diferit față de timpul real, cel al universului și în care noi ne-am desfășura existența, încercând, probabil, astfel să remediem/fixăm anumite erori din trecut. Să zicem într-un exemplu analogic, că, eu am pe calculator un sistem de operare stabil și vreau să testez comportamentul și stabilitatea unor programe netestate încă – ce fac? instalez același sistem de operare într-o mașină virtuală, urmând ca mai apoi să testez acele aplicații spre a vedea rezultatul respectivelor aplicații. Tocmai în acest fel, la un moment dat au fost create un număr infinit de universuri paralele, aflate într-o buclă temporară, conectată la un timp alternativ, diferit de timpul original, cu intenția de a se vedea și urmări reacția efectelor a două energii spre exemplu (pozitivă și negativă – bine și rău) asupra spiretelor noastre aflate pe calea evoluției. Recunosc căci și de data asta m-am inspirat tot din filmul The Cosmic Plan al lui Sixto Paz Wells (partea cu existența timpului alternativ). Mai pe înțeles, să zicem că găsesc rezonabil faptul ca în aceste universuri paralele să avem aceeași identitate și să diferim doar prin liberul arbitru, în acest univers eu, ca și persoană am următoarele atribute: sunt tânăr, lucrez, am un standard de viață acceptabil, astfel că în aceste universuri paralele să zicem că eu iau decizii diferite față de cele pe care le iau în acest univers actual și care implicit îmi vor schimba modul de existență, sau am atribute diferite față de universul actual – spre exemplu, într-un alt univers sunt un mare om de succes într-un anumit domeniu, ori sunt un mare artist, sau chiar un om al străzii ori pur și simplu într-un univers paralel eu încă nici nu m-am născut probabil sau deja poate că mi-am trăit traiul și astfel că astfel de exemple pot continua la nesfârșit, toate aceste lucruri având loc în același moment, în fine, cred că ați prins ideea.

O altă teorie de-a mea, ar fi și aceea că, spre exemplu am fi conectați simultan în anumite sfere sau centre de existență a realității între aceste universuri paralele și noi pe de-o parte ca și entități/spirite, astfel încât, să zicem că seara eu în Universul A mă culc și se face că ceva îmi schimbă peste noapte parcursul existenței în respectivul univers, urmând ca eu a doua zi să mă trezesc în Universul B și să îmi continui mai departe existența și fără ca eu să îmi dau seama de vre-o schimbare, iar în același timp în Universul A eu deja să nu mai exist, să presupunem că am murit peste noapte, urmând ca Universul A să își continue mai departe parcursul însă fără spiritul meu, ori să continui a exista și în primul univers, însă sub alte condiții, la baza schimbării sau a transmutării spirituale din Universul A în Universul B să fie cauzată poate și de o decizie de-a mea luată la un moment dat. În mod normal asemenea transmutații spirituale între aceste universuri paralele, ar avea loc doar în anumite momente cheie din existența cuiva, astfel că deseori auzim persoane spunând că anumite persoane ori lucruri aproape sau mai mult ca sigur le-au „schimbat viața”.

Subiectul în sine este de o complexitate enormă, astfel că puțini sunt dispuși să discute pe tema acestui subiect destul de elaborat, necesitând mai întâi de toate, o gândire pozitivă și cu orizonturi destul de largi ca și nivel de conștientizare, astfel că o persoană îndoctrinată de cele mai multe ori de religie, va avea rețineri în a deschide sau a accepta o discuție pe o astfel de problemă, arătând totodată și faptul că creierul uman nu este destul de avansat ori nu avem încă activat acest mecanism complex de gândire pentru a putea înțelege mai bine aceste lucruri.