Posts Tagged ‘ Media ’

OPUS…

Christopher Von Deylen este unul din cei mai renumiți artiști pe plan muzical la nivel internațional, cunoscut sub numele de scenă ca SCHILLER, a lansat anul trecut în data de 30 August 2013 cel mai nou album muzical ce se numește OPUS și este unul din cele mai bune albume al artistului de origine germană, fiind o combinație între muzica electronică și cea clasică – rezultatul final fiind o capodoperă audio excelentă și nu mă hazardez deloc când repet cuvântul excelent! Pentru realizarea acestui album, artistul a vizitat „Coachella Valley” din California, USA, de unde s-a inspirat în realizarea celor mai inovative piese muzicale în colaborare cu Anna Netrebko – soprană renumită din Rusia; Hélène Grimaud  pianist francez și Albrecht Mayer – interpret de oboi din Germania.

Printre piesele favorite se numără: Opus: Exposition cât și Opus: Reprise, Desert Empire (inclusiv variația), Gymnopédie No. 1 (cu Hélène Grimaud dar și variația cu Diana Tishchenko) – varianta originală de Erik SatieRêverie, Imperial Valley și Rhapsody On A Theme Of Paganini (cu Hélène Grimaud) – varianta originală de Sergei Rachmaninoff.

Albumul a fost lansat în trei ediții – Standard, Deluxe (ce conține 2 CD-uri) și Ultra Deluxe (ediție limitată cu 4 CD-uri, în care se regăsesc și piese clasice din care artistul s-a inspirat în realizarea albumului)Anul acesta artistul va lansa o re-editare a albumului sub numele OPUS – White Album.

Pentru lansarea albumului, artistul a realizat un eseu vizual în limba germană, fiind mai apoi lansat și în limba engleză și pe care vă invit să îl vizionați:…

„Arta” de a înțelege…

Seven7Lives…

Există o persoană pe YouTube ce realizează nişte videoclipuri atât de bine sincronizate, într-un mod diferit încât nu te mai poţi opri din a le vizualiza. Fiind originar din Arabia Saudită, conform profilului său, respectivul domn misterios, ia melodii ale unor formaţii şi artişti cunoscuţi şi le mixează prin adăugarea de clipuri şi fotografii, rezultatul media fiind unul atât de bine sincronizat încât parcă îmi crează o stare dependentă. Tânărul are pe YouTube două canale prin care îşi promovează propriile sale clipuri, unul fiind Seven7Lives, iar cel de-al doilea canal al său având numele Language Of Sound 1 şi unde putem găsi mai bine de 200+ de clipuri realizate personal. Îmi imaginez că acest profesionist are în spate ani grei de editare video cât şi o bogată experienţă în prelucrarea audio-video, pentru că nu oricine poate edita în acest fel fără nişte cunoştinţe aprofundate în domeniu.

De prima dată de când am urmărit clipurile sale, am rămas uimit de felul său unic de abordare şi realizare a unor materiale video, prin care câteodată încearcă să ne transmită nişte mesaje destul de bine definite despre indiferenţa umană faţă de natură, animale dar şi faţă de semenii noştrii, încât, din prima zi, am devenit un fan de-al său, urmărind de fiecare dată clipuri noi pe care acesta le urcă pe cele două canale ale sale.

EDIT: Într-un mesaj personal primit de la autorul celor două canale, acesta declară că este inspirat de muzică încă de la vârsta de șapte ani, fiind foarte atent la tot ce îl înconjoară și că pasiunea sa pentru muzică se trage și din cauza zodiei sale – Săgetator. Autorul a mai precizat că „este o persoană misterioasă deoarece dorește ca oamenii să își îndrepte viziunea către creațiile sale artistice și nu asupra propriei sale persoane” Thank You Essam!

*Vă invit să urmăriţi patru clipuri alese de mine, fiind printre favoritele mele, iar pentru restul clipurilor puteţi vizita cele două canale de pe YouTube, în cazul în care v-au plăcut. În rest, clipurile vorbesc de la sine…

Jos PRO TV și Voyo.ro…

Dovlecii de la PRO TV, în prostia lor nemărginită, s-au gandit că trebuie să ia atitudine împotriva acelor pagini de internet ce oferă filme și seriale gratuit, că deh, Voyo.ro nu are mulți abonați la activ, s-au poate că i-or fi bușit criza financiară și au impresia că prin asemenea acțiuni cu iz comunist or să aibe mai mulți abonați la site-ul lor infect Voyo.ro.

Concret, PRO TV a cerut Joi, 1 Noiembrie 2012, Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) să sesizeze poliția miliția cu privire la anumite pagini web unde se difuzează ilegal conținut media (filme/seriale), fără plata vre-unui abonament. Aceștia din urmă, CNA, o instituție condusă de niște obosiți fără prea mult creier, au sesizat poliția, pardon miliția, care la rândul lor au început să trimită avertismente/somații administratorilor acelor site-uri spre a fi închise. Lista site-urilor care dreanjează PRO TV, sunt: http://www.xfilmeonline.net, http://www.filmepeales.com, http://www.filmedecomedie.info, http://www.filmeonlinefree.ro, http://www.filme-noi-online.com, http://www.filmesubtitrateonline.net, http://www.filme-free.ro, http://www.cinemo.ro, http://www.990.ro, http://www.divxonline.biz, http://www.filmehd.net, http://www.filme-online-gratis.com, http://www.filmulde10.com, http://www.filmesubtitrate.info, http://www.filmesubtitrateonline.net, http://www.filme-subtitrate.org, http://www.filme-subtitrate.info, http://www.filme.online-pe.net, http://www.filme.online-pe.net, http://www.filme-online-subtitrate.eu, http://www.filme-subtitrate.ro, http://www.hdfilmeonline.info, http://www.filme-2012.com, http://www.opticmovie.com, http://www.cinemaxx.ro, http://www.1filme.ro, http://www.filmeonline3d.ro, http://www.filmeonlinetari.com, http://www.filmehd-online.net. http://www.filmeonlinehd.biz, http://www.seriale-filme.info, http://www.serialedetop.com, http://www.serialul.net, http://www.filmeonline.org, http://www.filmemisto.com, http://www.superfilme.net, http://www.vPlay.ro, http://www.serialepenet.ro, http://www.tvpug.com, http://www.neededspark.blogspot.ro, http://www.deseneanimateonline.info, http://www.freshon.tv.

De fapt, principalul acar păun în toată povestea asta este renumitul și mult apreciatul site vPlay.ro care oferă conținut de calitate, fiind aproape singurul site din România ce oferă acces în mod nelimitat și gratuit la aproape toate serialele consacrate, iar asta deranjează niște comuniști care încă mai au impresia că se află încă în niște vremuri demult apuse.

În mod clar, PRO TV își imaginează că prin acțiunea lor, or să dispară toate site-urile care ofera acces gratuit la filme și seriale, și au impresia că astfel Voyo.ro al lor va înflori într-un an câți alții în zece. Există un proverb care spune că: prostul după ce că este prost, mai este și fudul pe deasupra. Iar zicala asta pare să se potrivească leit PRO-TV-ului.

Să vedem acum ce poți vedea pe Voyo.ro, dar contra cost… că deh: seriale Românești de toată jena, știri și emisiuni marca PRO TV… (da, plătim abonament ca să vedem știri pe voyo.ro. La faza asta cred ca cei de la PRO TV merită să fie trecuți în cartea recordurilor, ca fiind prima televiziune din lume care te taxeaza ca să te uiți la știri!!!) Bine mai sunt și câteva filme, dar și alea vechi de când lumea și pământul. Ca și idee, am vrut ceva timp în urmă să urmăresc primul sezon de la Vocea României și ghici ce, nu este, că, oamenii ăia de acolo, au pretenția ca pentru câteva seriale și emisiuni care nici măcar nu sunt cap-coadă, tu ca și abonat la ei, să le mai și dai bani… Hai SICTIR! Mâine poimâine, ne pomenim că PRO TV o să aibe pretenția ca să le plătim abonament la postul lor infect, ceea ce e posibil să se și întâmple. Păi în felul ăsta, își cam dau foc la valiză singuri!

Cum naiba, vPlay.ro și alte site-uri de profil pot să ofere conținut gratuit iar zevzecii de la PRO TV, care sunt ditamai măgăoaia de televiziune nu pot??? Până și la antena1, te duci frumos in webcast-ul lor și vezi orice emisiune fain frumos fără să-ți ceară nimeni nimic, că de aia sunt televiziune, să transmită și să ofere publicului informații de interes, teoretic.

Dacă PRO TV nu mai are bani să susțină un post de televiziune, bagajul și valea, că nu-i ține nimeni cu forța, că până la urmă nici eu nu sunt obligat să mă uit la toți maneliștii și scandalagii ce se afișează non-stop la televizor.

Nu în ultimul rând le doresc un faliment cât mai plăcut.

Susțineți campania SpuneNUvoyo.ro!

Velvet Aeroplane…

Iată că pe 5 octombrie, chiar fix în ziua lansării noului album Sonne al binecunoscutului artist de origine germană SCHILLER (aka Christopher Von Deylen), mă pomenesc cu albumul digital de la o persoană importantă (Thanks Chris!). Bun, zic eu în sinea mea, e prima oară când mă pomenesc cu un album al unui artist chiar în ziua lansării, așa că dezarhivez albumul, îl adaug în Winamp și mă pun pe ascultat. Deja melodiile Solaris și Sonne îmi sunt cunoscute, căci am avut ocazia să văd clipurile celor două melodii înainte de lansarea albumului (trebuie să adaug că la melodia Sonne există două clipuri oficiale, unul standard și încă o variantă Schill-Out și care mie personal îmi place mai mult) și continui să ascult până dau de o melodie aparte… Velvet Aeroplane interpretată în colaborare cu artista Kate Havnevik. Până aici…

După ce am ascultat melodia asta, am trecut la următoarea, însă în mintea mea se imprimase deja acel sound magnific al melodiei Velvet Aeroplane și vroiam să o ascult din nou, așa că, click înapoi pe Velvet Aeroplane, o dată, de două ori, am început să ascult această melodie iar și iar la nesfârșit. Linia melodică plus vocea artistei Kate Havnevik ce interpretează te fac dependent și parcă nu mai vrei să se termine deloc. De fapt, ăsta e și scopul, deoarece melodia durează în jur de șapte minute și ceva, așa că să tot asculți și să nu te mai saturi, ca mai apoi să o iei iarăși de la capăt.

Un număr în patru ani…

Vechiul meu telefon N***a E51 a cam început să se apropie de sfârșit, bateria în el umflându-se dând astfel semne că e pe ducă. Cumpărat în 2008, telefonul a fost primul telefon care mi-a plăcut atât ca design dar mai ales ca funcționalități incluse cu unele excepții. Așa că, la început de an, am decis că e timpul pentru o schimbare și am purces la achiziționarea unui nou terminal de la N***a – E52, deși, puteam foarte ușor să-i schimb doar bateria la vechiul telefon.

E52 încape în orice buzunar, inițial am crezut ca va fi ditamai telefonul din cauza ecranului de 2.4 inch, însă față de vechiul E51, e cu umpic doar mai lat, în schimb e foarte bine lucrat/realizat și îmbinarea dintre plastic și metal (de fapt un plastic metalizat mai mult), la versiunea Metal Aluminium conferindu-i acestuia un aspect business de invidiat… Față de E51, care e mai impunător și ceva mai greoi, E52 pare mult mai ușor și mai fragil la o primă vedere, fapt care m-a pus umpic pe gânduri la început, însă cu timpul ajungi să îți dai seama că nu e chiar așa. Ce îmi place însă este acea senzație de rece pe care o simți când iei telefonul în mână indiferent de situație, lucru pe care nu îl simți deloc la un terminal realizat doar din plastic. Cât de fragil o fi nu știu deocamdată și nici nu intenționez să fac experimente pe banii mei.
Telefonul pe care l-am primit eu, era ediția Navi, ce vine cu card, nu de 1 GB, ci de 2 GB, încărcător la priză și un cablu scurt USB. Se pare că modelul acesta nu include și acel adaptor pentru încărcătoarele mai vechi, dar include un suport pentru mașini, pe care nu îl folosesc, neavând treabă cu mașinile… GPS-ul mi l-a văzut după 10 secunde chiar din casă, găsindu-mi poziția fără probleme și datorită A-GPS (GPS asistat prin conexiune la internet) activat, că altfel, durează ceva până te găsește doar cu GPS-ul standard. Garmin de asemenea se comportă exemplar pe acest device, calcularea rutelor fiind realizată rapid datorită procesorului integrat de 600 MHz. (Doamne, când mă gândesc la primul meu 386 cu un procesor de doar 25 MHz…).

Se pare că, după IMEI (aici puteți verifica data producerii mobilului vostru și calitatea acestuia), a fost produs în al doilea trimestru al anului trecut (2011), deși la început eram cam stresat la câte review-uri negative auzisem despre E52, mai ales la lansarea acestui terminal în 2009 când au existat probleme serioase la primul lot de telefoane mobile… Deși la început nu am crezut să fie atât de slim, am rămas uimit la cât de subțire este și câtă tehnologie are încorporat, iar aici producătorii au tot respectul meu.
La baterie, ohoo, unul din motivele principale care m-au făcut să îl achizționez. Conține o baterie Li-Polymer de 1500 mAh și pot spune că după o utilizare normală (vorbit, media, cameră foto/video, acces la internet prin abonament dar și de la rețeaua Wi-Fi), chiar sunt mulțumit.

Pentru pasionații de media, cred că v-or dori să își îndrepte atenția spre alt telefon, deoarece camera foto, la calitatea imaginii lasă mult de dorit chiar și cu acel Flash de tip LED, iar camera video este destul de slabă din cauza limitării acesteia la doar 15 fps (cadre pe secundă), lucrul acesta însă pe mine chiar nu mă doare așa mult, că doar intențiile mele sunt altele cu acest telefon și nu pentru a face poze sau a filma non-stop. Pentru asta am aparat foto cu care pot face așa ceva. O cameră foto/video la telefonul mobil e mai mult pentru lucruri mai interesante precum fotografierea unui orar al unei instituții, afișe, sau alte asemena lucruri.

 La calitatea sunetului, se pare că este acceptabil, la fel ca și E51, deși aici s-ar fi putut adăuga o putere mai mare a sunetului, însă repet, este acceptabil, iar conversația cu interlocutorul se desfășoară în condiții optime chiar și în zone ceva mai zgomotoase. La redare media/muzică, aici nota 10 pentru adăugarea unei intrări jack standard de 3.5mm, astfel că se pot conecta orice fel de căști la acest telefon pentru ascultat muzică. Cu setul de căști inclus, calitatea melodiilor nu e cine știe, dar cu niște căști profesionale gen Sennheiser, lucrurile se schimba într-u totul.

Per total sunt mulțumit de acest telefon excelent, pe care îl recomand celor care urăsc noile touch-screenuri ca și mine și vor astfel ceva mai „old school”. Totuși, cam mult patru ani pentru a avansa doar cu un număr, însă după părerea mea, seria de telefoane din clasa Ex mi se par cele mai inteligente terminale la ora actuală de pe piață… Așa că spre final, iată concluziile…

🙂 PRO:
– Card 2 GB inclus (ediția Navi) sau 1 GB versiunea standard
– Acumulator de lungă durată (1500 mAh)
– Suport GPS avansat
– Cameră video secundară pentru apeluri video
– Intrare jack 3.5 mm
– Design elegant și plăcut.

😦 CONTRA:
– Filmează doar la 15 fps, puteau fi 30 fps
– Sunet/Volum audio cam încet/slab în anumite situații.

Împotriva campaniilor publicitare…

Fie că e vorba de televizor, radio, ziare, reviste, pliante, internet, pe stradă, sau chiar acei vânzători ambulanți de chilipiruri care îți apar câteodată și pe la ușă, oriunde dai peste reclame și tot felul de așa zise promoții ce te îndeamnă să cumperi tot felul de rahaturi și tot felul de lucruri total nefolositoare în mare parte. Fie că e vorba doar de o tendință cu care societatea ne-a îndoctrinat, adică să consumăm cât mai mult, astfel că a intrat în firea noastră să cumpărăm chiar dacă uneori suntem atrași ca un magnet de niște lucruri care nu ne trebuiesc cu adevărat. E la fel ca și un control mental, un control bine realizat de mass-media, implicată direct în modul de producere a diverselor sisteme de manipulare în masă (a se înțelege reclame), prin aplicarea și promovarea unor metode de marketing cât mai agresive în perioada ultimilor ani, astfel că suntem bombardați cu publicitate indiferent că vrem sau nu… adică, chiar dacă nu am vrea, tot nu putem scăpa de acele pliante pe care le găsim în poștă spre exemplu, sau publicitatea agresivă de pe internet.

În mediul virtual – pe internet adică, publicitatea a cunoscut o evoluție uriașă în ultimii ani, odată cu modernizarea internetului, accesul a cât mai multe persoane la mediul online, a făcut ca cei ce promovează ceva sau încearcă să își vândă produsele, să o facă la un nivel nemai-întâlnit până acum. Un bun simplu sunt acei idioți cu cap de dovleac,  care își pun sau introduc pe bloguri sau pe forumuri acea publicitate de tip „AdSense” sub formă text de la Google pentru câțiva cenți per click, crezând astfel că or să facă mare avere. Odată cu creșterea informației publicitare, a crescut și revoltarea/repulsia celor care urăsc cu adevărat acest mod de campanie murdar, acela de a-ți băga cu forța publicitate chiar și în anumite profile ale unor rețele de socializare precum mySpace sau hi5, motiv pentru care chiar am decis ca de astăzi să renunț definitiv la serviciile acestor două rețele de socializare… atâta timp cât ai un profil, găzduit cei drept, de aceste rețele de socializare, nu mi se pare corect să mi se bage cu forța în propriul meu profil tot felul de kkt-uri publicitare. Ori oferă un serviciu de calitate ori mai bine se apucă de făcut altceva. Înțeleg și că traficul pe internet costă sau că acele companii vor să mai obțină și profit, ok, să găsească alte metode ori să ceară bani pentru anumite servicii mai complexe (și care să își merite banii), dar să nu îmi bage pe gât cu de-a sila publicitate, pentru că urăsc la culme astfel de acțiuni. La început acele rețele de socializare ofereau niște servicii ireproșabile fiind chiar în top (bine, că și atunci exista publicitate, însă nu în profil, plus că erau mai cu bun simț), însă cu timpul, tendința ființei umane dar și obiceiul prost de a se lăcomi în a obține și mai mult, în cazul de față „profit” și astfel treaba se împute mai departe. Facebook-ul în schimb a știut să împace într-un fel și capra și varza până acum, așa că, măcar aici poți să dai disable la publicitate și pe lângă asta mai poți și să îți spui motivul atunci când dai disable la o campanie/reclamă publicitară ce nu îți convine sau care este împotriva principiilor tale să zicem, așa că, aici Facebook-ul a adus un concept diferit față de celelalte rețele de socializare virtuală.

MMX (The Social Song) – Making Of…

Iată că marele eveniment ENIGMA | MMX (The Social Song), început acu’ mai bine de șase luni și despre care am tot scris aici, aici și aici, expunând aproape pas cu pas etapele acestui proiect, privind realizarea unei melodii în colaborare cu fanii ENIGMA și care a însemnat pe scurt, găsirea unei voci, realizarea unui sound care să se potrivească cu vocea selectată, realizarea unui videoclip pentru melodia finală, iar în final realizarea unei coperți care să înglobeze numele tuturor celor care au contribuit la acest eveniment – toate acestea fiind posibile datorită contribuției imense de care s-a bucurat acest eveniment cu participarea unui număr impresionant de fani Enigmatici, care și-au adus contribuția, mai mult sau mai puțin, alături de Michael Crețu.

Acum, la sfârșit, e cazul să ne reamintim parcursul întregului eveniment Social Song printr-un Making Of…, special realizat și menit să ne prezinte în cadrul unui film de o jumătate de oră, povestea din spatele acestui eveniment global, modul de realizare a clipului, persoanele implicate, dar și resursele folosite în cadrul evenimentului, arătând încă odată cât de uniți pot fi fanii unui proiect muzical grandios, indiferent de locație, limbaj sau naționalitate.

 

Eurovision 2011…

Și anul acesta, pe data de 14 mai, a avut loc cea de-a 56-a ediție a celui mai cunoscut festival internațional de muzică – Eurovision Song Contest (ESC) și, la fel ca și în anii precedenți, prezența și participarea concurenților la această ediție a fost la fel de obișnuită ca și celelalte ediții, astfel că, a lipsit și în acest an acea sclipire, scânteie artistică care să trezească și să capteze audiența. Anul acesta în urma celor două semifinale din 10 și 12 mai, au fost aleși 20 de artiști care să își reprezinte țara în cadrul festivalului muzical, la acestea adăugându-se cele cinci mari țări din Europa, ce contribuie financiar an de an la organizarea acestui eveniment grandios (Germania, UK, Spania, Franța și Italia).

Ce am putut constata de asemenea, a fost noul președinte al EBU (organizatorul festivalului), astfel că celebrul „Svante Stockselius” a fost înlocuit de un președinte nou „Jon Ola Sand”.

Bun, acum să vedem ce mi-a plăcut mie în acest an… Păi, printre favoriții de anul acesta au fost destul de puțini, ei putând fi numărați pe degete: Eldrine din Georgia cu melodia One More Chance, clasată pe locul 9 cu 110 puncte; Lena din Germania cu Taken By A Stranger, clasată pe locul 10 cu 107 puncte și nu în ultimul rând, Mika Newton din Ucraina cu melodia Angel, artista impresionând audiența cu un desen în nisip din timpul interpretării live, aducându-i astfel un clasament mai mult decât acceptabil, fiind plasată pe locul 4 cu 159 de puncte. De remarcat și prezenta lui Raphael Gualazzi din Italia cu melodia Madness Of Love, clasată pe locul 2 cu 189 puncte, o performanță destul de serioasă atât ca interpretare, cât și ca punctaj și asta după 14 ani de absență din cadrul festivalului.

Cât despre performanța Românilor noștri, cei de la Hotel FM și melodia lor Change le-au adus destul de puține voturi, astfel că, după performanța Paulei și a lui Ovi de anul trecut cu melodia Playing With Fire, ce a adus la vremea respectivă țării noastre un bine meritat loc 3; anul acesta însă din păcate, țara noastră nu a reușit să se claseze printre primii, plasându-se în urma tele-voting-ului pe un umil loc 17, cu un punctaj de doar 77 puncte. Poate la anul.

Marii câștigători din acest an a celei de-a 56-a ediții a Eurovisionului au fost Ell/Nikki din Azerbaijan cu melodia Running Scared, obținând astfel în urma tele-voting-ului 221 puncte, fiind plasați pe primul loc.