Posts Tagged ‘ perioada ’

Evoluția internetului…

Îmi aduc și acum aminte de anul 2001, când am avut pentru prima oară întâlnire cu internetul de la mine de acasă, dar și momentul de fericire știindu-mă conectat la lumea virtuală, lume după care eram atât de dornic. Țin minte și acum pachetul XNet pe care mi-l dăduse un bun prieten de-al meu, dar și nopțile albe petrecute lângă vechiul modem de 56 kbps (5.6 kbps reali) cât și sunetul său inconfundabil la fiecare conectare, dar și facturile uriașe de la telefon din acea perioadă. Eheee, și ce mai așteptam eu minute bune doar ca să iau de pe internet o melodie amărâtă în format mp3, jocuri, programe sau alte nebunii… Pe atunci, a lua un film de 700 MB de pe net, reprezenta o adevărată dovadă de răbdare feroce. Ce mai vremuri. Iar Internet Explorer-ul (la vremea aceea era la versiunea 5 spre 6) era regele, făcând legea în lumea virtuală, așa că Opera ori Netscape-ul (Firefox-ul de acum) erau doar niște pioneri la început de drum – asta cel puțin la noi, că dincolo Netscape-ul era destul de popular la vremea aceea.

Astăzi, la zece ani de la acele vremuri, lucrurile s-au cam schimbat radical în ceea ce privește accesul la internet și programele cu ajutorul cărora se poate accesa această vastă lume virtuală… Viteza la internet a depășit 100 MB/s (adică maxim 10 mbps) sau chiar mai mult, în funcție de provider și costuri, astfel că descărcatul unei melodii în aceste vremuri poate să dureze chiar și mai puțin de o secundă, un film la o calitate standard durează câteva minute și exemplele pot continua… Costul accesului la internet a scăzut simțitor datorită investițiilor realizate în structura rețelelor de fibră optică ce permit asemenea viteze și asta în special datorită concurenței de pe piața de telecomunicații de la noi, cât și a numărului din ce în ce mai mare al utilizatorilor de internet, ce a făcut posibilă înlăturarea monopolului deținut de Romtelecom, care ani la rând și-a bătut joc într-un mod barbar de proprii lor clienți, prin facturile umflate de la acea vreme, astfel încât celebra carte de telefoane Pagini Aurii spre exemplu, care arăta ca o biblie în anii ’90 la cât de groasă era, după anul 2008, aceeași carte de telefon poate fi asemănată ușor unei reviste simple, eh, lasă că cei de la Romtelecom își merită cu vârf și îndesat soarta de acum.

În acești zece ani, în schimb, bătrânul Internet Explorer a dovedit că nu prea mai poate face față competitorilor de tip open-source – așa că în zilele noastre, la capitolul browsere cel mai bine stau Firefox, Chrome și Opera. Dar să vedem umpic cam ce ne poate oferi fiecare browser în parte:

Internet Explorer – creat de cei de la Micro$oft, a fost primul browser integrat într-un sistem de operare în anul 1995, cunoscut ca și Windows 95 (varianta OSR2), urmând să cunoască o evoluție ascedentă în anii ’90 – 2000 datorită modului complex de randare a paginilor web la acea vreme, urmat apoi de un declin serios în rândul utilizatorilor datorită noilor competitori ca Mozilla, Opera, iar mai nou Chrome – Eu personal folosesc IE doar la nevoie.

Opera – totodată și favoritul meu ca și browser, datorită ușurinței cât și complexității sale… Practic este browserul perfect de internet, care a adus ceva nou și inedit cu fiecare versiune majoră, devenind un concurent serios pentru cei de la Mozilla în multe privințe. La început a fost dezvoltat ca un program contra-cost, urmând ca de la versiunea 8, acest browser să fie oferit gratuit. Opera vine integrat cu un modul BitTorrent, un modul pentru citirea mesajelor eMail, funcție de citire a articolelor în format RSS. Cei de la Opera au creat conceptul SpeedDial dar și eficientizarea browserului prin deschiderea paginilor web în același program pe bază de tab-uri, fără a mai fi nevoie de pornirea a numeroase procese ale aceluiași browser pentru fiecare pagină în parte. – Pentru mine Opera va rămâne browser-ul de bază în ceea ce privește activitățile mele zilnice din lumea virtuală.

Firefox – Creat de Fundația Mozilla – un grup de oameni ce au preluat conceptul de la Netscape, transformând-ul într-un browser utilizat la scară largă de internauții din toate colțurile lumii, devenind astfel un brand free/open-source ce a arătat că se poate să realizezi un program de calitate superioară și fără să ceri bani pe el… A fost unul din browserele ce aduceau ca și noutate utilizarea de extensii pentru browser, astfel că popularitatea acestui browser l-au dus pe locul unu într-un timp destul de scurt – Personal îl folosesc doar ocazional, iar problema deranjantă apare când instalezi prea multe addon-uri/extensii, încât pornirea acestui browser poate dura ceva.

Chrome – Lansat de doar câțiva ani de cei de la gigantul Google, a ajuns foarte repede să se ia la întrecere cu celebra vulpe șireată a celor de la Mozilla, ajungând astfel să atragă de partea sa o bună parte a internauților, datorită vitezei sale de execuție, consumul eficient al resurselor dintr-un sistem dar și viteza sa de afișare a paginilor web, net superioară față de competitori. A fost și browser-ul care a cunoscut cea mai rapidă evoluție de dezvoltare, astfel că o versiune majoră era lansată la termen de doar câteva luni, Chrome ajungând în prezent la versiunea 14… față de Firefox sau Opera cărora le-a luat ani buni ca să atingă niște versiuni apropiate, dar mult mai mature decât Chrome – 15 (Firefox), respectiv versiunea 11.50 (Opera) – Personal îl folosesc din când în când pentru anumite pagini web.

Totuși, am avut ceva perioade bune sau am fost ispitit în a migra dinspre Opera către Chrome sau Firefox, toate încercările mele având ca rezultat final eșecul. De fiecare dată, fiecare tentativă de a migra, se lovea de anumite probleme, precum lipsa unor funcții pe care Opera le deține cu mândrie, instabilitatea lui Chrome la primele sale versiuni și care îți crăpa atunci când îți era lumea mai dragă, încărcarea anevoioasă a lui Firefox după adăugarea câtorva addon-uri/extensii pentru a compensa acele funcții lipsă care se regăsesc din plin la Opera, ajungând în cele din urmă la singurul browser preferat de mine la ora actuală: „Opera”. Iar odată cu lansarea ultimei versiuni (11.50), cei de la Opera mi-au dovedit încă odată profesionalismul lor prin dezvoltarea unui browser de calitate net superioară celorlalte.

Mai amintesc de încă un browser bazat tot pe arhitectura Netscape/Firefox și anume Safari, celebrul browser al sistemelor de operare Mac OS al celor de la „măr mușcat”, care nu a reușit să se impună cu adevărat pe linia utilizatorilor de PC-uri, datorită acelorași funcții pe care le regăsim deja la celelalte browsere, fără a aduce ceva nou, încât… nu merită prea multă vorbă.

Reclame

Futere de resurse…

Hai să vorbesc despre risipa resurselor noastre naturale, ale tuturor de pe această minunată planetă, aflată în prag de colaps global, datorită modului în care oamenii abuzează în mod direct sau indirect de resursele limitate ale acestei planete, prin producerea de lucruri complet nefolositoare ori cu un grad de uzură foarte ridicat. Telefoane, componente de calculator, mașini, gadgeturi și câte și mai câte lucruri de care cu toții ne bucurăm prin folosirea lor pentru o anumită perioadă de timp determinată, ca mai apoi să ne dispensăm cu ușurință de respectivele lucruri în schimbul altor lucruri de același fel dar mai noi.

De câte ori se lansează un produs, acesta cuprinde o serie de funcționalități și i se pune un anumit preț, iar din acel moment respectivul produs are o anumită valoare economică, reflectând costul de producție. De cele mai multe ori, respectiva valoare a respectivului produs este mult prea mare, având un cost de producție destul de ridicat în raport cu veniturile viitorilor consumatori/utilizatori și astfel se trece la producerea unor produse de același fel/marcă dar cu o calitate redusă și un minus de funcționalități, produs ce are un cost de producție și o valoare economică mult mai scăzută decât precedentul produs, putând fi distribuit astfel la un preț mult mai mic. să exemplific: anul acesta se produce un telefon mobil de tip smartphone ce conține toată gama tehnologică de ultimă oră precum bluetooth, wireless, cameră foto performantă, etc… – ei, pentru producerea acestui smartphone este necesar un cost de producție specific, urmând ca mai apoi să fie distribuit către viitorii utilizatori prin lansarea și punerea acestuia în vânzare la un anumit preț. După o vreme se produce și se lansează aceeași marcă de telefon mobil, având însă lipsă anumite funcționalități, fiind astfel o alternativă mai ieftină, evident, cu un cost de producție mai scăzut decât precedentul. Asemenea tactici manageriale reprezintă o considerabilă risipă de resurse pentru producerea aceluiași obiect mult mai ineficient și mai slab calitativ. La fel se întâmplă spre exemplu și cu plăcile video pentru calculator sau cu orice alt produs – se produc, apoi se lansează o placă video performantă, fiind capabilă să facă față la cele mai noi jocuri de pe piața de gaming, după care se produce și se lansează o alternativă din aceeași serie dar mult mai slabă ca performanță, lovindu-ne din nou de aceeași risipă inutilă a resurselor ce pot fi utilizate în alte scopuri… dar… sistemul olirgahic în care trăim este de-o așa natură constituit, încât îți vine să privești neputincios la o risipă inutilă de proporții inimaginabile.

În producția oricărui gadget sau aparat multimedia se folosesc diverse materii în funcție de destinația finală a viitorului produs, materii care la rândul lor provin, printr-un ciclu, direct din natură, natură care la ora actuală se află într-un stadiu înalt de poluare, datorită emisiilor de carbon provenite la rândul lor din diferite surse. La fel se întâmplă și în cazul fabricării de mobilă, a caselor din lemn sau a hârtiei care de asemenea, se recurge la despădurirea a hectare întregi de pădure, din diverse părți ale planetei doar pentru a ne răsfăța propriul nostru egoism.

Oare cât va mai rezista planeta noastră la atâta poluare? Efectele devastatoare la nivel planetar deja încep să se vadă în diferite colțuri din întreaga lume – tornade devastatoare, cutremure, încălzire globală, efecte de seră… toate aceste nenorociri reprezentând un semnal de alarmă la adresa umanității și la felul nesăbuit de a-și organiza resursele limitate al propriului nostru sistem planetar.

Ce e de făcut? Producerea de lucruri care să înglobeze tehnologii avansate de producție care să reflecte în mod concret propriile noastre nevoi, prin realizarea de produse stabile și durabile în timp, prin eliminarea așa numitului procedeu al obsolenței planificate. Pentru că avem doar o singură planetă și o singură viață de trăit, aceste noțiuni fiind cu mult mai importante decât propriul orgoliu cu privire la profitul personal prin susținerea unui sistem economic infect. Toate aceste măsuri pot fi realizate printr-un management inteligent al resurselor naturale în beneficiul tuturor locuitorilor al acestui sistem planetar și nu doar pentru un grup restrâns așa cum se întâmplă la momentul actual. Din păcate acest mod de existență ne definește ca și societate și putem să sperăm că într-o bună zi lumea în care trăim se va schimba în mod pozitiv, pentru că altfel, specia noastră se va autodistruge.

*Vă invit să urmăriți câteva filme care vă vor expemplifica mult mai bine și mai în detaliu ceea ce am vrut să spun prin acest articol al meu… (*Filmele au subtitrare în Limba Română!):

– http://www.lukasig.com/movingforward_ro.html

– http://www.lukasig.com/storyofstuff_ro.html

Reclame