Posts Tagged ‘ retea ’

Un număr în patru ani…

Vechiul meu telefon N***a E51 a cam început să se apropie de sfârșit, bateria în el umflându-se dând astfel semne că e pe ducă. Cumpărat în 2008, telefonul a fost primul telefon care mi-a plăcut atât ca design dar mai ales ca funcționalități incluse cu unele excepții. Așa că, la început de an, am decis că e timpul pentru o schimbare și am purces la achiziționarea unui nou terminal de la N***a – E52, deși, puteam foarte ușor să-i schimb doar bateria la vechiul telefon.

E52 încape în orice buzunar, inițial am crezut ca va fi ditamai telefonul din cauza ecranului de 2.4 inch, însă față de vechiul E51, e cu umpic doar mai lat, în schimb e foarte bine lucrat/realizat și îmbinarea dintre plastic și metal (de fapt un plastic metalizat mai mult), la versiunea Metal Aluminium conferindu-i acestuia un aspect business de invidiat… Față de E51, care e mai impunător și ceva mai greoi, E52 pare mult mai ușor și mai fragil la o primă vedere, fapt care m-a pus umpic pe gânduri la început, însă cu timpul ajungi să îți dai seama că nu e chiar așa. Ce îmi place însă este acea senzație de rece pe care o simți când iei telefonul în mână indiferent de situație, lucru pe care nu îl simți deloc la un terminal realizat doar din plastic. Cât de fragil o fi nu știu deocamdată și nici nu intenționez să fac experimente pe banii mei.
Telefonul pe care l-am primit eu, era ediția Navi, ce vine cu card, nu de 1 GB, ci de 2 GB, încărcător la priză și un cablu scurt USB. Se pare că modelul acesta nu include și acel adaptor pentru încărcătoarele mai vechi, dar include un suport pentru mașini, pe care nu îl folosesc, neavând treabă cu mașinile… GPS-ul mi l-a văzut după 10 secunde chiar din casă, găsindu-mi poziția fără probleme și datorită A-GPS (GPS asistat prin conexiune la internet) activat, că altfel, durează ceva până te găsește doar cu GPS-ul standard. Garmin de asemenea se comportă exemplar pe acest device, calcularea rutelor fiind realizată rapid datorită procesorului integrat de 600 MHz. (Doamne, când mă gândesc la primul meu 386 cu un procesor de doar 25 MHz…).

Se pare că, după IMEI (aici puteți verifica data producerii mobilului vostru și calitatea acestuia), a fost produs în al doilea trimestru al anului trecut (2011), deși la început eram cam stresat la câte review-uri negative auzisem despre E52, mai ales la lansarea acestui terminal în 2009 când au existat probleme serioase la primul lot de telefoane mobile… Deși la început nu am crezut să fie atât de slim, am rămas uimit la cât de subțire este și câtă tehnologie are încorporat, iar aici producătorii au tot respectul meu.
La baterie, ohoo, unul din motivele principale care m-au făcut să îl achizționez. Conține o baterie Li-Polymer de 1500 mAh și pot spune că după o utilizare normală (vorbit, media, cameră foto/video, acces la internet prin abonament dar și de la rețeaua Wi-Fi), chiar sunt mulțumit.

Pentru pasionații de media, cred că v-or dori să își îndrepte atenția spre alt telefon, deoarece camera foto, la calitatea imaginii lasă mult de dorit chiar și cu acel Flash de tip LED, iar camera video este destul de slabă din cauza limitării acesteia la doar 15 fps (cadre pe secundă), lucrul acesta însă pe mine chiar nu mă doare așa mult, că doar intențiile mele sunt altele cu acest telefon și nu pentru a face poze sau a filma non-stop. Pentru asta am aparat foto cu care pot face așa ceva. O cameră foto/video la telefonul mobil e mai mult pentru lucruri mai interesante precum fotografierea unui orar al unei instituții, afișe, sau alte asemena lucruri.

 La calitatea sunetului, se pare că este acceptabil, la fel ca și E51, deși aici s-ar fi putut adăuga o putere mai mare a sunetului, însă repet, este acceptabil, iar conversația cu interlocutorul se desfășoară în condiții optime chiar și în zone ceva mai zgomotoase. La redare media/muzică, aici nota 10 pentru adăugarea unei intrări jack standard de 3.5mm, astfel că se pot conecta orice fel de căști la acest telefon pentru ascultat muzică. Cu setul de căști inclus, calitatea melodiilor nu e cine știe, dar cu niște căști profesionale gen Sennheiser, lucrurile se schimba într-u totul.

Per total sunt mulțumit de acest telefon excelent, pe care îl recomand celor care urăsc noile touch-screenuri ca și mine și vor astfel ceva mai „old school”. Totuși, cam mult patru ani pentru a avansa doar cu un număr, însă după părerea mea, seria de telefoane din clasa Ex mi se par cele mai inteligente terminale la ora actuală de pe piață… Așa că spre final, iată concluziile…

🙂 PRO:
– Card 2 GB inclus (ediția Navi) sau 1 GB versiunea standard
– Acumulator de lungă durată (1500 mAh)
– Suport GPS avansat
– Cameră video secundară pentru apeluri video
– Intrare jack 3.5 mm
– Design elegant și plăcut.

😦 CONTRA:
– Filmează doar la 15 fps, puteau fi 30 fps
– Sunet/Volum audio cam încet/slab în anumite situații.

Reclame

„wtf?” în variantă creștină…

Iarăși sărbători, iarăși agitație, balamuc și tot circul aferent acestor sărbători mai mult sau mai puțin copiate, în fine, așa cum suntem obișnuiți an de an, așa că, să trecem la alte lucruri mai neortodoxe… Am dat acum ceva timp în marele ocean virtual, peste o pagină dedicată creștinilor ortodocși aflați în căutarea iubirii lor – adică un fel de matrimoniale dar pentru creștini cică, mai pe românește, să îți cauți jumătatea mai cu frică de ‘Ăl de sus. jeez… Intenția lor de a-i ajuta pe cei creștini cu statutul de „loneliness” credeați cumva că e pe moca?

Treaba e în felul următor, te duci pe site-ul lor, îți încropești un cont gratuit*, iar după aia, că tot am pus și steluța (*), trebuie să îți activezi contul nou creat cu ajutorul tehnicii moderne, inventate de „aghiuță” (care, teoretic, intră oarecum în conflict cu cele sfinte), adică prin SMS, contra sumei de 3 euroi, că nah, doar suntem EUropeni + TVA 🙂

Faza tare e că de banii ăștia primești pentru treizeci de zile statutul de membru platinum și/sau unlimited ?!?!? (amândouă te costă ușurează de 3 euroi fiecare)… care o fi diferența dintre aceste două clase de membru și ce pățești oare după alea treizeci de zile la expirarea așa-zisului abonament?

Ahh, să vă mai zic și că regulile de pe respectivul site sunt scrise în english iengleză? Mai contează? Dar dacă nu îs creștin sau, dacă nu vreau să îmi caut belea prietenă prin matrimoniale creștine, ori dacă și mai bine, nu vreau deloc, vreau să fiu singur, ce pățesc după aia? nu mai ajung în rai, ci mă trimit „ăia” la ceaunul cu smoală? Common…

Matrimoniale Crestine #1

Matrimoniale Crestine #2

Împotriva campaniilor publicitare…

Fie că e vorba de televizor, radio, ziare, reviste, pliante, internet, pe stradă, sau chiar acei vânzători ambulanți de chilipiruri care îți apar câteodată și pe la ușă, oriunde dai peste reclame și tot felul de așa zise promoții ce te îndeamnă să cumperi tot felul de rahaturi și tot felul de lucruri total nefolositoare în mare parte. Fie că e vorba doar de o tendință cu care societatea ne-a îndoctrinat, adică să consumăm cât mai mult, astfel că a intrat în firea noastră să cumpărăm chiar dacă uneori suntem atrași ca un magnet de niște lucruri care nu ne trebuiesc cu adevărat. E la fel ca și un control mental, un control bine realizat de mass-media, implicată direct în modul de producere a diverselor sisteme de manipulare în masă (a se înțelege reclame), prin aplicarea și promovarea unor metode de marketing cât mai agresive în perioada ultimilor ani, astfel că suntem bombardați cu publicitate indiferent că vrem sau nu… adică, chiar dacă nu am vrea, tot nu putem scăpa de acele pliante pe care le găsim în poștă spre exemplu, sau publicitatea agresivă de pe internet.

În mediul virtual – pe internet adică, publicitatea a cunoscut o evoluție uriașă în ultimii ani, odată cu modernizarea internetului, accesul a cât mai multe persoane la mediul online, a făcut ca cei ce promovează ceva sau încearcă să își vândă produsele, să o facă la un nivel nemai-întâlnit până acum. Un bun simplu sunt acei idioți cu cap de dovleac,  care își pun sau introduc pe bloguri sau pe forumuri acea publicitate de tip „AdSense” sub formă text de la Google pentru câțiva cenți per click, crezând astfel că or să facă mare avere. Odată cu creșterea informației publicitare, a crescut și revoltarea/repulsia celor care urăsc cu adevărat acest mod de campanie murdar, acela de a-ți băga cu forța publicitate chiar și în anumite profile ale unor rețele de socializare precum mySpace sau hi5, motiv pentru care chiar am decis ca de astăzi să renunț definitiv la serviciile acestor două rețele de socializare… atâta timp cât ai un profil, găzduit cei drept, de aceste rețele de socializare, nu mi se pare corect să mi se bage cu forța în propriul meu profil tot felul de kkt-uri publicitare. Ori oferă un serviciu de calitate ori mai bine se apucă de făcut altceva. Înțeleg și că traficul pe internet costă sau că acele companii vor să mai obțină și profit, ok, să găsească alte metode ori să ceară bani pentru anumite servicii mai complexe (și care să își merite banii), dar să nu îmi bage pe gât cu de-a sila publicitate, pentru că urăsc la culme astfel de acțiuni. La început acele rețele de socializare ofereau niște servicii ireproșabile fiind chiar în top (bine, că și atunci exista publicitate, însă nu în profil, plus că erau mai cu bun simț), însă cu timpul, tendința ființei umane dar și obiceiul prost de a se lăcomi în a obține și mai mult, în cazul de față „profit” și astfel treaba se împute mai departe. Facebook-ul în schimb a știut să împace într-un fel și capra și varza până acum, așa că, măcar aici poți să dai disable la publicitate și pe lângă asta mai poți și să îți spui motivul atunci când dai disable la o campanie/reclamă publicitară ce nu îți convine sau care este împotriva principiilor tale să zicem, așa că, aici Facebook-ul a adus un concept diferit față de celelalte rețele de socializare virtuală.

Reclame